Vesti minunate!

Am ajuns la jumatatea etapei a 3-a, blocul M. Tratamentul consta in administrarea timp de 24 de ore a unui medicament foarte toxic si apoi supravegherea atenta timp de 3-4 zile a eliminarii lui din organism. Urmeaza apoi 11 zile de refacere si diminuare treptata a efectelor secundare, ciclul repetandu-se de inca trei ori, pentru o durata totala de doua luni. In general perioada de internare in spital este de 5 zile pentru fiecare administrare, dar noi reusim sa terminam in 4 zile. Asta pentru ca Tessa este hidratata intens si rinichii ei functioneaza foarte bine. Ni s-a spus de altfel ca Tessa este campioana pe sectie la “lulu” (treaba mica). Zilele de tratament sunt foarte obositoare si pentru ea si pentru noi, presupun trezirea din 2 in 2 ore obligatoriu pe tot timpul internarii, si din pacate se simt efectele secundare destul de puternic dupa fiecare tratament: greturi, rani in gura, iritatii pe piele, dar cu rabdare trec in aproximativ o saptamana.
Vestile cele mai bune vin insa de la rezultatele analizelor de maduva osoasa din zilele 33 si 78, si sunt intr-adevar vesti minunate: in ziua 78 nu mai avea blasti cancerigeni in maduva ceea ce imbunatateste considerabil sansele de vindecare. Practic am fost asigurati ca nu va avea nevoie acum de transplant. Mai mult, sansele actuale de revenire a bolii s-au injumatatit, scazand la 15%. Doctorii ne-au anuntat ca in urma evolutiei exceptionale au scos-o pe Tessi de la incadrarea in High-Risk, ceea ce inseamna ca tratamentul nu va fi cel mai agresiv in continuare si perioada pe care o vom sta departe de casa va fi in jur de 8 luni. Avem incredere in protocolul de tratament si o mare multumire ca medicamentele au rezultate asa bune, dar credem in acelasi timp ca un moral bun este esential in procesul de vindecare. De aceea suntem foarte mandri de Tessa pentru ca este un copil extraordinar si s-a comportat ca un mic adult, a suportat cu capul sus toate problemele si supliciile tratamentului. Ne-au impresionat constant puterea si vointa ei de a fi fericita, de a purta mereu un zambet pe buze, indiferent de dificultatile prin care trecea. Ne-am straduit s-o ajutam sa-si pastreze acest moral excelent prin tot ce ne-a stat in putinta. Am incercat mereu sa minimizam momentele tragice sau disperate si sa-i atragem atentia asupra frumusetii si bucuriei pe care le poate descoperi in jurul ei si in sine. Durata tratamentului reprezinta pentru micuta noastra un timp mult prea indelungat pentru a-l epuiza cu ingrijorari si asteptand rezultate. Ne-am concentrat sa-i canalizam energia “catre partea luminoasa a vietii”. Fericirea ESTE o stare de spirit.
In curand vom avea o intalnire cu doctorii, in care ne vor explica in ce consta blocul urmator de tratament. Oricum, vom fi sub tratament intensiv pana cel putin in februarie. Speranta noastra este sa ajungem cu bine acasa pana la ziua Tessei, pe 10 aprilie. Dupa incheierea tratamentului la spital va urma o perioada de 2 ani cu tratament medicamentos la domiciliu, chimioterapie in doze mici si va trebui sa facem drumuri dese la clinica in Viena pentru internare si control. Au trecut 4 luni si mai trebuie sa treaca mult timp pana sa respiram usurati, dar daca tot am fost impinsi pe acest drum, macar sa-l parcurgem impreuna optimisti.

Andrei si Karin SERBAN
Viena, 7 noiembrie 2012